Regulament de Organizare și Funcționare (anul școlar 2017-2018)

 

ELABORAT VERIFICAT APROBAT
COLECTIVUL DE ELABORARE LOTREA ALINA CA
Director
                  22.01.2018 25.01.2018                   26.01.2018
  1. CADRUL DE REGLEMENTARE

Art. 1

(1) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin OMENCŞ nr. 5079/2016, modificat prin OMEN nr. 3027/2018, şi ale prezentului regulament de organizare şi funcţionare.  

(2) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași a fost elaborat de către un colectiv de lucru numit prin hotărârea consiliului de administraţie, format din reprezentanţi ai cadrelor didactice, organizaţiei sindicale, consiliului reprezentativ al părinţilor şi ai consiliului şcolar al elevilor.

(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași a fost supus, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor, în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot personalul didactic auxiliar şi nedidactic.  

(4) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale prezentului regulament şi ale Regulamentului Intern.

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași a fost aprobat prin hotărârea consiliul de administraţie nr. 23/26.01.2018.

(6) Pentru aducerea la cunoştinţa personalului Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi funcţionare se afişează la avizier şi pe site-ul şcolii.

(7) Cadrele didactice au obligaţia de a prezenta anual elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare, la începutul anului şcolar.

(8) Personalul Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași, părinţii/tutorii şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a şcolii.

Art. 2

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 45 de zile de la începutul fiecărui an şcolar sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 3

Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

Art. 4

Regulamentul intern al Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

  1. PRINCIPII DE ORGANIZARE

 

Art. 5

(1) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

(2) Conducerea Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași îşi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o comunicare periodică.

(3) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acesteia fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului din unitate.

 

III. ORGANIZAREA ŞCOLII GIMNAZIALE „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

Art. 6

(1) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași este unitate de învăţământ acreditată, conform OUG nr. 75/2005.

(2) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași are personalitate juridică (PJ)

(3) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași dispune de patrimoniu, în proprietate publică, cod de identitate fiscală (CIF-23416380), cont în Trezoreria Călărași şi ştampilă.

(4) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași are sediul în strada Prelungirea București, nr. 189, Călărași, judeţul Călăraşi.

(5) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași funcţionează cu două niveluri de învăţământ: primar şi gimnazial.

 

Art. 7 – Circumscripţia şcolară

(1) Circumscripţia şcolară, stabilită de ISJ Călăraşi, este formată din totalitatea străzilor aflate în apropierea şcolii şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării preşcolarilor/elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.

CARTIERUL DE CASE:

  1. STR. DROPIA,
  2. STR. ZEFIRULUI
  3. STR. GRADISTEA
  4. STR. PREL. BUCURESTI (DE LA SCOALA PANA LA PECO)
  5. STR. MACULUI
  6. STR. LUCEAFARULUI
  7. STR. PANDURI
  8. STR. VICTORIEI
  9. STR. ZAVOIULUI
  10. STR. DUMBRAVEI
  11. STR. MIHAI VITEAZU
  12. STR. NUFARULUI
  13. STR. NAVODARI
  14. STR. SULFINEI
  15. STR. CRANGULUI
  16. STR. CIOCARLIEI
  17. STR. PESCARUS
  18. STR. DIGULUI

CARTIERUL ANL- ALEEA TINERETULUI

CARTIERUL DE BLOCURI DIN AREALUL STR. PANDURI-VICTORIEI:

  1. DE LA G1-G12;
  2. DE LA H1- H24.

(2) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași şcolarizează, în învăţământul primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia şcolară stabilită. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

(3) Înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice, elaborate de minister.

(4) Pe baza documentelor furnizate de autorităţile locale şi serviciul de evidenţă a populaţiei, Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași efectuează, anual, recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preşcolar şi primar.

 

  1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ŞCOLAR

Art. 8

(1) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(2) Suspendarea cursurilor se poate face la cererea directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al şcolii, cu aprobarea inspectorului şcolar general;

(3) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al şcolii şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor.

(4) Programul şcolar al Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași, stabilit de consiliul de administraţie al şcolii, se desăşoară între orele 8:00-19:00.

(5) Ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră.

(6) În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu pauze de 10 minute şi o pauză de 25 de minute după cea de-a doua oră de curs.

(7) La clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative.

(8) În situaţii speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al şcolii, cu informarea inspectoratului şcolar.

  1. FORMAŢIUNILE DE STUDIU

 

Art. 9

(1) Formaţiunile de studiu (grupe şi clase) se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie, conform prevederilor legale.

(2) Consiliul de administraţie poate decide constituirea de grupe pentru elevi care optează pentru aceleaşi opţionale, în conformitate cu prevederile Statutului elevului, cu încadrarea în numărul de norme aprobat.

 

  1. MANAGEMENTUL ŞCOLII GIMNAZIALE „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

 

Art. 10

(1) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași, unitate de învăţământ cu personalitate juridică, este condusă de consiliul de administraţie şi de director.  

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea şcolii se consultă cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, reprezentanţii organizaţiilor sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Consultanţa şi asistenţa juridică pentru Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași se asigură, la cererea directorului, de către ISJ, prin consilierul juridic.

 

Art. 11 – Consiliul de administraţie

(1) Consiliul de administraţie este organul de conducere al şcolii.

(2) Directorul şcolii este preşedintele consiliului de administraţie.

(3) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observator, reprezentantul organizaţiei sindicale.

(4) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspect privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.

(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în CA, cu excepţia situaţiei în care nu pot fi desemnaţi alti reprezentanţi.

 

Art. 12 – Directorul

(1) Directorul exercită conducerea executivă a şcolii, în conformitate cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie al şcolii, precum şi cu prevederile prezentului regulament

(2) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării suplimentare, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul localităţii.

(3) Directorul şcolii încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general.

(4) Directorul şcolii poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al şcolii sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie, este obligatorie realizarea unui audit, în urma solicitării scrise a primarului, cu acordul inspectoratului şcolar.

 

Art. 13 – Atribuţiile directorului

(1) Este reprezentantul legal al şcolii şi realizează conducerea executivă a acesteia;

(2) Organizează întreaga activitate educaţională;

(3) Răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul şcolii;

(4) Asigură corelarea obiectivelor specifice ale şcolii cu cele stabilite la nivel naţional şi local;

(5) Coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării şcolii;

(6) Asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de securitate în muncă;

(7) Prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei în faţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral şi a comitetului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi; raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar şi postat pe site-ul unităţii şcolare, dacă există, în 30 de zile de la începerea anului şcolar.

(8) Propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;

(9) Răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;

(10) Face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

(11) Răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.

(12) Angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;

(13) Întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine;

(14) Răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului din unitate;

(15) Propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului;

(16) Îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi atribuţiile prevăzute de alte acte normative, elaborate de minister.

(17) Propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul de administraţie;

(18) Coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;

(19) Coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR);

(20) Propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

(21) Coordonează activitatea de recenzare a elevilor din circumscripţia şcolară;

(22) Stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii consiliului de administraţie;

(23) Elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare, precum şi statul de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, consiliului de administraţie;

(24) Numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;

(25) Emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de numire a cadrului didactic, membru al consiliului clasei, care preia atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;

(26) Numeşte, în baza hotărârii consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor arondate;

(27) Emite, în baza hotărârii consiliului de administraţia, decizia de constituire a comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ;

(28) Coordonează comisia de întocmire a orarului cursurilor unităţii de învăţământ şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie;

(29) Aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic; atribuţiile acestuia sunt precizate în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

(30) Propune consiliului de administraţie, spre aprobare, calendarul activităţilor educative al unităţii de învăţământ;

(31) Aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;

(32) Emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de aprobare a regulamentelor de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ;

(33) Elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi le supune spre aprobare consiliului de administraţie;

(34) Asigură, prin responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;

(35) Controlează, cu sprijinul responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi extraşcolare;

(36) Monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;

(37) Monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;

(38) Aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative şcolare şi extraşcolare, a responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

(39) Consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile personalului didactic şi a salariaţilor de la programul de lucru;

(40) Îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ;

(41) Numeşte şi controlează personalul care răspunde de ştampila unităţii de învăţământ;

(42) Răspunde de arhivarea documentelor oficiale şi şcolare;

(43) Răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii, precum şi de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

(44) Aprobă procedura de acces în unitatea de învăţământ a persoanelor din afara acesteia, inclusiv de către reprezentanţii mass-media, în condiţiile stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

(45) Asigură implementarea hotărârilor consiliului de administraţie. Propune CA anularea hotărârilor acestuia care contravin vădit dispoziţiilor legale în vigoare şi informează inspectoratul şcolar despre aceasta.

 

Art. 14

(1) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanţii organizaţiei sindicale, în conformitate cu prevederile legale.

(3) Directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către un alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în situaţia imposibilităţii exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii. În situaţii excepţionale (accidente, boală etc.), în care directorul nu poate delega atribuţiile, directorul adjunct sau un alt cadru didactic, membru CA, desemnat anterior pentru astfel de situaţii de către acesta, preia atribuţiile directorului.

(4) În exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor, directorul emite decizii şi note de serviciu.

(5) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de prezentul regulament, de regulamentul intern şi de contractele colective de muncă aplicabile.

(6) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul şcolar general.

 

VII. TIPUL ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR MANAGERIALE

Art. 15 – Documentele de diagnoză

(1) Rapoartele de activitate semestriale/anuale asupra activităţii desfăşurate se întocmesc de către director şi se validează de către consiliul de administraţie, la propunerea directorului, la începutul semestrului al doilea, respectiv la începutului anului şcolar următor. Rapoartele semestriale şi anuale de activitate validate sunt prezentate de către director în şedinţa Consiliului profesoral şi sunt făcute publice pe site-ul/avizierul şcolii şi prin transmiterea unui exemplar către CRP/asociaţia de părinţi, acolo unde există, fiind documente care conţin informaţii de interes public.

(2) Rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;

(3) Raportul anual de evaluare internă a calităţii (RAEI) se întocmeşte de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, se validează de către consiliul de administraţie, la propunerea coordonatorului comisiei

şi se prezintă, spre analiză, consiliului profesoral.

Art. 16 – Documentele de prognoză

(1) Planul de dezvoltare instituţională se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

Acesta conţine:

  1. a) prezentarea unităţii: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale şi financiare, relaţia cu comunitatea locală şi organigramă;
  2. b) analiza de nevoi, alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PESTE);
  3. c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii;
  4. d) planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, respective activităţi manageriale, obiective, termene, stadii de realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluare.

(2) Planul operaţional constituie documentul de acţiune pe termen scurt, se elaborează pentru un an şcolar şi reprezintă planul de implementare a proiectului de dezvoltare instituţională. Planul operaţional se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

(3) Planul managerial constituie documentul de acţiune pe termen scurt şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar; Planul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la specificul unităţii, precum şi a obiectivelor strategice ale planului de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv; Planul managerial se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

(4) Planul de dezvoltare a Sistemului de Control Intern Managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente, inclusiv a procedurile formalizate pe activităţi.

(5) Documentele de prognoză se transmit, în format electronic, CRP/asociaţiei de părinţi, fiind documente care conţin informaţii de interes public.

 

Art. 17 – Documentele manageriale de evidenţă

(1) Statul de funcţii;

(2) Organigrama unităţii de învăţământ;

(3) Schema orară a unităţii de învăţământ;

(4) Planul de şcolarizare;

(5) Dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului.

 

VIII. PERSONALUL ŞCOLII GIMNAZIALE „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

Art. 18

(1) Personalul este format din personal didactic de conducere, didactic de predare şi de instruire practică, didactic auxiliar şi personal nedidactic.

(2) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.

(3) Drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământ sunt reglementate de legislaţia în vigoare.

(4) Personalul trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmit elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

(5) Personalului îi este interzis să desfăşoare şi să încurajeze acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a copilului/elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia sau ale celorlalţi salariaţi din unitate.

(6) Personalului îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii şi/sau colegii.

(7) Personalul are obligaţia de a veghea la siguranţa elevilor, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor şcolare şi extracurriculare/extraşcolare.

(8) Personalul are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor elevilor, inclusiv în legătură cu aspecte care le afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.

Art. 19 – Organigrama

(1) Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin proiectul de încadrare al şcolii.

(2) Prin organigramă, se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.

(3) Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează la secretariat.

Art. 20 Coordonarea activităţii structurilor

Nu este cazul.

Art. 21 – Comisiile metodice

(1) Personalul didactic de predare este organizat în comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu prevederile prezentului regulament.

Art. 22 – Compartimentele de specialitate

(1) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea directorului, în conformitate cu organigrama şcolii.

(2) La nivelul Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași funcţionează compartimentul secretariat şi serviciul financiar.

 

Art. 23 – Personalul didactic

(1) Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat pe un formular specific, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi ministrului sănătăţii.

(3) Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

(4) Se interzice personalului didactic de predare să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la reprezentanţii legali ai acestora.

 

Art. 24 – Serviciul pe şcoală al personalului didactic

 

(1) În Şcoala Gimnazială  „Mircea Vodă” Călărași se organizează permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al personalului didactic de predare şi instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore de curs.

(2) Supravegherea elevilor se asigură, pe toată durata programului, de către cadrele didactice, care răspund de integritatea fizică a copiilor. –

(3) Supravegherea elevilor din clasa pregătitoare se asigură, pe toată durata programului, de către învăţătoarea clasei, care răspunde de integritatea fizică a elevilor.

(4) Programul zilnic al învăţătoarelor începe la ora 8:00.

(5) Pe durata pauzelor, pentru clasele I-VIII, se organizează serviciul pe şcoală, efectuat de cadre didactice.

(6) Serviciul pe şcoală pentru cadrele didactice se organizează pe următoarele posturi de serviciu: etaj, parter, curte- corpul A, corpul B..

(a) Profesorul de serviciu la postul “Curte” răspunde de comportamentul elevilor în curte, asigură, la sfârşitul pauzei, strângerea deşeurilor din curte şi intrarea ordonată a elevilor în şcoală.

(b) Graficul serviciului pe şcoală, elaborat de director, va fi adus la cunoştinţa cadrelor didactice pe bază de semnătură, afişându-se în cancelarie şi la avizierul de la parter, pentru a fi cunoscut de elevul de serviciu.

(c) Modificarea graficului de serviciu pe şcoală se face numai cu aprobarea directorului.

(d) Serviciul pe şcoală începe la ora 745, asigurându-se intrarea ordonată a elevilor în şcoală şi în sălile de clasă.

(e) Serviciul pe şcoală se încheie, pentru posturile „Parter” şi „Etaj”, după ce toţi elevii au fost evacuaţi în curtea şcolii.

(f) Profesorii care au predat la ultima ora de curs, vor asigura, prin elevii de serviciu pe clasă,  evacuarea deşeurilor din sălile de clasă la tomberoanele din curtea şcolii.

(g) Profesorii de serviciu asigură evacuarea elevilor în curtea şcolii, în timpul recreaţiilor, când condiţiile meteo o permit, şi intrarea ordonată a elevilor în şcoală.

(h) Profesorii de serviciu asigură ordinea, disciplina, liniştea în şcoală şi curte şi răspund de integritatea fizică a elevilor şi a bazei materiale a şcolii pe perioada pauzelor.

(i) Profesorii de serviciu au acces la telefonul de la secretariat pentru anunţarea cazurilor deosebite la 112.

(j) Evenimentele deosebite vor fi aduse imediat la cunoştinţa directorului şi notate în Registrul de evidenţă a incidentelor.

(k) Învăţătorii şi profesorii de serviciu desemnaţi de director preiau şi predau cataloagele secretarului şcolii, conform programului afişat în cancelarie şi la secretariat.

(l) Preluarea şi predarea catalogelor se face pe baza procesului verbal încheiat între profesorul  de serviciu şi secretar.

 

Art. 25 – Personalul nedidactic

(1) Personalul nedidactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.

(3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.

(4) Activitatea personalului nedidactic este coordonată de director.

(5) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către director.

(6) Muncitorul calificat trebuie să se îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a şcolii, în vederea asigurării securităţii elevilor/personalului din unitate.

 

Art. 26 – Evaluarea personalului din Şcoala Gimnazială  „Mircea Vodă” Călărași

(1) Evaluarea personalului se face conform legislaţiei în vigoare şi a contractelor colective de muncă aplicabile.

(2) Inspectoratul şcolar realizează evaluarea periodică a resursei umane din unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) Evaluarea personalului didactic se realizează, în baza fişei de evaluare adusă la cunoştinţă la începutul anului şcolar.

(4) Evaluarea personalului nedidactic se realizează la sfârşitul anului calendaristic.

(5) Conducerea unităţii de învăţământ va comunica în scris personalului didactic/nedidactic rezultatul evaluării conform fişei specifice.

 

Art. 27 – Răspunderea disciplinară a personalului din Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași

 

(1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

  1. ORGANISME FUNCŢIONALE LA NIVELUL ŞCOLII GIMNAZIALE „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

 

Art. 28 – Consiliul profesoral

(1) Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice de conducere, de predare şi de instruire practică. Preşedintele consiliului profesoral este directorul.

(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul personalului didactic de predare şi instruire practică.

(3) Personalul didactic de conducere, de predare şi instruire practică are dreptul să participe la toate şedinţele consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea şi are obligaţia de a participa la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde declară, în scris, la începutul fiecărui an şcolar, că are norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde are norma de bază se consider abatere disciplinară.

(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului profesoral este de 2/3 din numărul total al membrilor, cadre didactice de conducere, de predare şi instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ.

(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral cu norma de bază în unitate, şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru  elevi, părinţi/tutori/reprezentanţi legali. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

(6) Directorul numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral, ales de consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.

(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul nedidactic, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor şi ai autorităţilor administraţiei publice locale. La şedinţele consiliului profesoral pot participa şi reprezentanţii organizaţiei sindicale.

(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi participanţii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă.

(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe ultima pagină, directorul semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila şcolii.

(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate

şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretar şi la director.

 

Art. 29 – Atribuţiile Consiliului profesoral

(1) Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

  1. a) analizează, dezbate şi validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului, care se face public;
  2. b) alege, prin vot secret, reprezentanţii personalului didactic în consiliul de administraţie;
  3. c) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
  4. d) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate semestrial şi anual, precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora;
  5. e) aprobă raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentat de fiecare învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor-diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe;
  6. f) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor prezentului regulament, ale regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale Statului elevului;
  7. g) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul didactic din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
  8. h) validează notele la purtare mai mici de 7, precum şi calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru elevii din învăţământul primar;
  9. i) avizează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar următor şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;
  10. j) avizează proiectul planului de şcolarizare;
  11. k) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
  12. l) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic, care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;
  13. m) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare profesională ale cadrelor didactice;
  14. n) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului „Profesorul anului” personalului didactic de predare şi instruire practică cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ;
  15. o) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare;
  16. p) dezbate, la solicitarea ministerului, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care reglementează activitatea la nivelul sistemului

naţional de învăţământ, formulează propuneri de modificare sau de completare a acestora;

  1. r) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea actului educaţional din unitatea de învăţământ şi propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a acestuia;
  2. s) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;
  3. t) îndeplineşte, în limitele legii, alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
  4. u) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform legii.

 

Art. 30 – Documentele Consiliului profesoral

  1. a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
  2. b) convocatoare ale consiliului profesoral;
  3. c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de

dosarul cu anexele proceselor-verbale.

Art. 31 – Consiliul clasei

(1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei, şi, pentru clasele gimnziale, şi a reprezentantului elevilor

clasei respective, desemnat prin vot secret de către elevii clasei.

(2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul, respectiv profesorul diriginte.

(3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru sau ori  de câte ori este necesar, la solicitarea învăţătorului, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor.

(4) Consiliul clasei are următoarele obiective:

  1. a) armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale elevilor;
  2. b) evaluarea obiectivă a progresului educaţional al elevilor;
  3. c) coordonarea intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în vederea optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor educaţionale, stabilite pentru colectivul clasei;
  4. d) stabilirea şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învăţare;
  5. e) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de performanţ

(5) Consiliul clasei are următoarele atribuţii:

  1. a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;
  2. b) stabileşte măsuri de sprijin atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
  3. c) stabileşte notele/calificativele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolară; propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, sau a calificativelor mai mici de „bine”, pentru învăţământul primar;
  4. d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
  5. e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea învăţătorului/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor clasei;
  6. f) analizează abaterile disciplinare ale elevilor şi propune învăţătorului/profesorului diriginte, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

(6) Consiliul clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor săi.

(7) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale consiliilor clasei, constituit la nivelul unităţii de învăţământ, pe fiecare nivel de învăţământ. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Registrul de procese-verbale al consiliilor clasei este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor, numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.

(8) Documentele consiliului clasei sunt:

  1. a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;
  2. b) convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;
  3. c) registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

 

Art. 32 – Comisiile metodice

(1) Comisiile metodice se constituie din minimum 3 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(2) În învăţământul preşcolar şi primar, comisiile metodice se constituie pe nivel de învăţământ.

(3) Activitatea comisiei metodice este coordonată de responsabilul comisiei metodice, ales de către membrii comisiei şi validat de consiliul de administraţie.

(4) Comisia metodică se întruneşte lunar sau de câte ori este necesar, la solicitarea directorului ori a membrilor acesteia.

(5) Tematica şedinţelor este elaborată la nivelul comisiei metodice, sub îndrumarea responsabilului comisiei metodice, şi este aprobată de director.

(6) Atribuţiile comisiilor metodice sunt următoarele:

  1. a) stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional, selectează auxiliarele didactice şi mijloacele de învăţământ din lista celor aprobate/avizate de MEN adecvate specificului unităţii de

învăţământ şi nevoilor educaţionale ale elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale. Utilizarea auxiliarelor didactice se face pe baza unei proceduri specifice.

  1. b) elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii până la data realizării schemei de încadrare cu personal didactic de predare pentru anul şcolar următor şi o propune spre dezbatere consiliului profesoral; curriculumul la decizia şcolii cuprinde şi oferta stabilită la nivel naţional;
  2. c) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale menite să conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar;
  3. d) consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;
  4. e) elaborează instrumente de evaluare şi notare;
  5. f) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
  6. g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor; în acest sens, personalul didactic de predare şi instruire practică are obligaţia de a completa

condica de prezenţă inclusiv cu tema orei de curs;

  1. h) planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;
  2. i) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor cu ritm lent de învăţare ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;
  3. j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
  4. k) implementează standardele de calitate specifice;
  5. l) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii activităţii didactice;
  6. m) propun, la începutul anului şcolar, cadrele didactice care predau la fiecare formaţiune de studiu;
  7. n) orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare şi din regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţ

 

 

Art. 33 –  Atribuţiile responsabilului comisiei metodice

(1) Atribuţiile responsabilului comisiei metodice sunt următoarele:

  1. a) organizează şi coordonează întreaga activitate a comisiei metodice (întocmeşte şi completează dosarul comisiei, coordonează realizarea instrumentelor de lucru la nivelul comisiei, elaborează rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu membrii comisiei metodice, precum şi alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare);
  2. b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al comisiei metodice; atribuţia de responsabil de responsabilul comisiei metodice este stipulată în fişa postului didactic;
  3. c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, activitatea fiecărui membru al comisiei metodice;
  4. d) propune participarea membrilor comisiei metodice la cursuri de formare;
  5. e) participă la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în şcoală;
  6. f) efectuează asistenţe la ore, conform planului de activitate al comisiei metodice sau la solicitarea directorului;
  7. g) elaborează semestrial informări asupra activităţii comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
  8. h) îndeplineşte orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare.

 

  1. RESPONSABILITĂŢI ALE PERSONALULUI DIDACTIC

 

Art. 34 – Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

(1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare este propus de consiliul profesoral şi aprobat de către consiliul de administraţie, în baza unor criterii specifice aprobate de către consiliul de administraţie.

(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul şcolii, cu diriginţii, cu responsabilii comisiilor de la învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.

(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor strategiilor ministerului educaţiei privind educaţia formală şi nonformală.

(4) Directorul stabileşte atribuţiile coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare.

(6) Atribuţiile Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare:

  1. a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală;
  2. b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale clasei;
  3. c) elaborează proiectul programului/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ale şcolii, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul şcolar şi minister, în urma consultării CRP şi a elevilor, şi îl supune spre aprobare consiliului de administraţie;
  4. d) elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative;
  5. e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea elevilor şi a consiliului reprezentativ al părinţilor;
  6. f) prezintă consiliului de administraţie rapoarte semestriale privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
  7. g) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în şcoală;
  1. h) facilitează implicarea consiliului reprezentativ al părinţilor şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative;
  2. i) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;
  3. j) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;
  4. k) facilitează vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional;
  5. l) orice alte atribuţii rezultând din legislaţia în vigoare.

(7) Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare conţine:

  1. a) oferta educaţională şcolii în domeniul activităţii educative extraşcolare;
  2. b) planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
  3. c) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;
  4. d) programe educative de prevenţie şi intervenţie;
  5. e) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare;
  1. f) măsuri de optimizare a ofertei educaţionale extraşcolare;
  2. g) rapoarte de activitate semestriale şi anuale;
  3. h) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric/electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi minister, privind activitatea educativă extraşcolară.

(8) Inspectoratul şcolar stabileşte o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(9) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională.

Art. 35 – Profesorul diriginte

(1) Profesorul diriginte coordonează activitatea clasei.  

(2) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte la o singură formaţiune de studiu.

(3) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.

(3) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către director, în baza hotărârii consiliului de administraţie, după consultarea consiliului profesoral.

(4) La numirea profesorilor diriginţi se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o formaţiune de studiu să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui nivel de învăţământ.

(5) De regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în şcoală şi care predă la clasa respectivă.

(6) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute în fişa postului cadrului didactic.

(7) Profesorul diriginte/profesorul pentru învăţământul primar realizează, semestrial şi anual, planificarea activităţilor conform proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează. Planificarea se avizează de către director.

(8) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de profesorul diriginte în cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz.

(9) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei. Activităţile se referă la:

a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;

b) teme de educaţie în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor încheiate de ministerul educaţiei cu alte ministere, instituţii şi organizaţ

(10) Orele destinate activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice conform planificării aprobate de director.

(11) Profesorul diriginte/profesorul pentru învăţământul primar desfăşoară activităţi educative extraşcolare, pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.

(12) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte/ profesorul pentru învăţământul primar stabileşte cel puţin o oră în fiecare lună în care se întâlneşte cu aceştia, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale acestora.

(13) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor/prof. pentru învăţământul primar cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare formaţiune de studiu se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.

(14) Atribuţiile profesorului diriginte/profesorul pentru învăţământul primar:

  1. organizează şi coordonează:
  2. a) activitatea colectivului de elevi;
  3. b) activitatea consiliului clasei;
  4. c) întâlniri cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori este cazul;
  5. d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
  6. e) activităţi educative şi de consiliere;
  7. f) activităţi extracurriculare şi extraşcolare în unitatea de învăţământ activităţi extracurriculare:
  8. monitorizează;
  9. a) situaţia la învăţătură a elevilor;
  10. b) frecvenţa la ore a elevilor;
  11. c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiileşcolare;
  12. d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare;
  13. e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;
  14. colaborează cu:
  15. a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru

informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiveducativ, care-i implică pe elevi;

  1. b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;
  2. c) directorul unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii

deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;

  1. d) comitetul de părinţi, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
  2. e) alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
  3. f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
  4. g) persoana desemnată pentru gestionarea SIIIR, în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevi;
  5. informează:
  6. a) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare;

 

  1. b) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
  2. c) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;
  3. d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în cazul în care elevul înregistrează absenţe nemotivate; informarea se face în scris, la 20 de absenţe nemotivate;
  4. e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, referitor la situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
  5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.

(15) Alte atribuţii ale profesorului diriginte/profesorului pentru învăţământul primar:

  1. a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, împreună cu elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali, precum şi cu membrii consiliului clasei;
  2. b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
  3. c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
  4. d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
  5. e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor acestora;
  6. f) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  7. g) completează documentele specifice colectivului de elevi şi monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;
  8. h) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;
  9. i) elaborează portofoliul dirigintelui.

 

  1. COMISIILE DIN ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

Art. 36

(1) La nivelul şcolii, funcţionează comisii:

  1. a) cu caracter permanent;
  2. b) cu caracter temporar;
  3. c) cu caracter ocazional.

(2) Comisiile de la nivelul şcolii îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de director.

(3) Activitatea comisiilor şi documentele elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative.

(4) Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași îşi elaborează proceduri privind funcţionarea comisiilor.

Art. 36 – Comisiile cu caracter permanent

(1) Comisiile cu caracter permanent sunt:

  1. a) Comisia pentru curriculum;
  2. b) Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii;
  3. c) Comisia pentru dezvoltare profesională şi evoluţie în cariera didactică;
  4. d) Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă;
  5. e) Comisia pentru controlul managerial intern;
  6. f) Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii;

(2) Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului şcolar, pe baza deciziei de constituire emise de director

(3) Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii şi Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii cuprind şi reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv de consiliul reprezentativ al părinţilor.

 

Art. 37 – Comisiile cu caracter temporar

(1) Comisiile cu caracter temporar din Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași:

  1. a) Comisia pentru inventariere;
  2. b) Comisia pentru burse, rechizite şi alte drepturi sociale;
  3. c) Comisia pentru recensământul populaţiei şcolare;
  4. d) Comisia pentru organizarea examenelor;
  5. e) Comisia pentru consiliere şi orientare funcţionează în cadrul comisiei pentru curriculum;
  6. f) Comisia pentru verificarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;
  7. g) Comisia pentru frecvenţă, combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar;

h)Comisia pentru întocmirea orarului şi asigurarea serviciului pe şcoală;

  1. i) Comisiei de gestionare a SIIIR;
  2. j) Comisia pentru olimpiade şi concursuri şcolare;

k)Comisia pentru promovarea imaginii şcolii;

  1. l) Comisia de mobilitate a personalului didactic la nivelul şcolii.

(2) Comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în anumite perioade ale anului şcolar.

Art. 37 – Comisiile cu caracter ocazional

(1) Comisiile cu caracter ocazional din Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași:

  1. a) Comisia de salarizare;
  2. b) Comisia de recepţie a bunurilor (produse, servicii, lucrări);
  3. c) Comisia de casare, de clasare şi valorificare a materialelor rezultate;
  4. d) Comisia pentru stabilirea nivelului clasei în care va fi înscris elevul audient;
  5. e) Comisia de cercetare disciplinară;
  6. f) Comisia de selecţionare a documentelor perimate;
  7. g) Comisia paritară.

(2) Comisiile cu caracter ocazional se înfiinţează ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul şcolii.

Art. 38 – Documentaţia comisiilor cu caracter permanent, temporar şi ocazional

  1. Decizia de constituire a comisiei;
  2. Componenţa comisiei;
  3. Legislaţia specifică;
  4. Regulamentul comisiei;
  5. Planuri de acţiune;
  6. Graficul activităţilor;
  7. Rapoarte de monitorizare;
  8. Raporte de activitate;
  9. Procese verbale;
  10. Alte documente.

 

XII. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI RESPONSABILITĂŢILE PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

Art. 39 – Compartimentul secretariat

(1) Compartimentul secretariat este subordonat directorului.

(2) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, aprobat de director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.

(3) Atribuţiile Compartimentului secretariat:

  1. a) transmiterea informaţiilor la nivelul şcolii;
  2. b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;
  3. c) întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;
  4. d) înscrierea elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor consiliului de administraţie;
  5. e) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fişa postului;
  6. f) completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii;
  7. g) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului;
  8. h) selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin ordin al ministrului;
  9. i) păstrarea şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;
  10. j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare sau fişei postului;
  11. k) întocmirea statelor de personal;
  12. l) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor;
  13. m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu serviciul contabilitate;
  14. n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
  15. o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  16. p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

(4) Secretarul pune la dispoziţia personalului condicile de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acestora.

(5) Secretarul răspunde de securitatea cataloagelor şi verifică, la sfârşitul orelor de curs, împreună cu profesorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor, încheind un proces-verbal în acest sens.

(6) Cataloagele se păstrează într-un fişet securizat.

(7) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare de obţinerea de beneficii material;

(8) Secretarul este responsabilul cu manualele şcolare.

 

Art. 40 – Serviciul financiar

(1) Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi contabilitateaşcolii, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de prezentul regulament şi de regulamentul intern.

(2) Serviciul financiar cuprinde administratorul financiar.

(3) Serviciul financiar este subordonat directorului.

(4) Atribuţiile Serviciul financiar:

  1. a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
  2. b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;
  3. c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
  4. d) informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;
  5. e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
  6. f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
  7. g) întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
  8. h) valorifică rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;
  9. i) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
  10. j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
  11. k) implementarea procedurilor de contabilitate;
  12. l) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;
  13. m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
  14. n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
  15. o) orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

 

Art. 41 – Managementul financiar

(1) Întreaga activitate financiară a şcolii se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(2) Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetului propriu.

(3) Directorul răspunde de organizarea activităţii financiare şi de încadrarea în bugetul aprobat.

(4) Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

(5) Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare.

(6) Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.

 

Art. 42 –  Managementul administrativ

(1) Personalul nedidactic este coordonat de directorul şcolii.

(2) Bunurile aflate în proprietatea şcolii sunt administrate de către consiliul de administraţie.

(3) Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care sunt în proprietatea sau administrarea unităţii de învăţământ, pot fi închiriate în baza hotărârii consiliului de administraţie.

(4) Inventarierea bunurilor unităţii de învăţământ se realizează de către comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.

(5) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se supun aprobării consiliului de administraţie de către director,

(6) Responsabilul pentru gestionarea deşeurilor şi responsabilul cu distribuirea produselor lactate şi de panificaţie în şcoală sunt numiţi prin decizia directorului.

 

Art. 43 – Biblioteca şcolară

(1) Biblioteca şcolară se organizează şi funcţionează în baza Legii bibliotecilor şi a regulamentului aprobat prin ordin al ministrului.

(2) Biblioteca şcolară se subordonează directorului.

(3) Persoana cu atribuţii de bibliotecar al Şcolii Gimnaziale „Mircea Vodă” Călărași este d-na Vasilescu Elena.

 

XIII. ELEVII

Art. 44 – Dobândirea şi exercitarea calităţii de elevi

(1) Beneficiarii primari ai educaţiei sunt preşcolarii şi elevii.

(2) Dobândirea calităţii de elev se obţine prin înscriere.

(3) Înscrierea se aprobă de către consiliul de administraţie, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament, ca urmare a solicitării scrise a părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.

(4) Înscrierea în învăţământul de nivel primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului.  

(5) În situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absenţe ca urmare a unor probleme de sănătate sau se observă, din cauza înscrierii anticipate din punctul de vedere al vârstei, manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul şcolar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras. La cererea motivată a părintelui, reînscrierea se poate face şi în anul şcolar în care s-a solicitat retragerea, anterioară nivelului din care s-a retras elevul.

(6) În situaţia solicitării de retragere, şcoala va consilia părinţii, tutorii sau susţinătorii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în situaţia în care evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea reînscrierii în clasa anterioară sau în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.

(7) Evaluarea dezvoltării psihosomatice a elevilor, se efectuează sub coordonarea CJRAE.

(8) Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.

(9) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul şcolii.

(10) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul.

 

Art. 45 – Motivarea absenţelor

(1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

(2) Motivarea absenţelor se face de către învăţătorul/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative.

(3) În cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal învăţătorului/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului său.

(4) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt, după caz: adeverinţă eliberată de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă/certificate medical/foaie de externare/scrisoare medicală eliberate de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza medicului de familie care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

(5) În limita a 20 de ore de curs pe semestru, absenţele pot fi motivate doar pe baza cererilor scrise ale părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului, adresate învăţătorului/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de către directorul unităţii.

(6) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în termen de 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi sunt păstrate de către învăţătorul/profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.

(7) Nerespectarea termenului de 7 zile atrage declararea absenţelor ca nemotivate.

(8) Directorul aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare organizate la nivel local, judeţean/interjudeţean, regional, naţional şi internaţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.

 

Art. 46 – Reînmatricularea

(1) Elevii din învăţământul preuniversitar retraşi se pot reînmatricula, la cerere, de regulă, la începutul anului şcolar la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.

(2) Elevii aflaţi în situaţii speciale sunt sprijiniţi să finalizeze învăţământul obligatoriu.

 

Art. 47 – Activitatea educativă extraşcolară

(1) Activitatea educativă extraşcolară se desfăşoară în afara orelor de curs.

(2) Activitatea educativă extraşcolară se poate desfăşura fie în incinta şcolii, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.

(3) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în şcoală pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.

(4) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

(5) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei clase de elevi, de către învăţător/profesor diriginte, cât şi la nivelul şcolii, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(6) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral, împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune şcoala.

(7) Organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului.

(8) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie.

(9) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul şcolii este realizată, anual, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(10) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.

 

XIV. EVALUAREA ELEVILOR

Art. 48 – Evaluarea rezultatelor învăţării

(1) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

(2) Rezultatele evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj, nu poate fi folosit ca mijloc de corecţie,acesta reflectând trict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale.

(3) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

(4) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.  

(5) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

  1. a) chestionări orale;
  2. b) teste, lucrări scrise;
  3. c) experimente şi activităţi practice;
  4. d) referate;
  5. e) proiecte;
  6. f) interviuri;
  7. g) portofolii;
  8. h) probe practice;
  9. i) alte instrumente.

(5) În învăţământul primar, la clasele I—IV şi în cel secundar elevii vor avea la fiecare disciplină, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.

(6) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a Curriculumului naţional.

(7) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

  1. a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la clasa pregătitoare;
  2. b) calificative la clasele I—IV;
  3. c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar.
  4. d) pentru frauda constatată la evaluările scrise, se acordă nota 1/calificativul insuficient.  

(8) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data” sau „Nota/data”, cu excepţia celor de la nivelul preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare.

(9) Pentru clasa pregătitoare rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali.

(10) Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

(11) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de calificative/note este de două.

(12) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzute, ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.

(13) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului.  

(14) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează până la sfârşitul anului şcolar.

 

Art. 49 – Încheierea situaţiei şcolare

(1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament.

(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de şcoală.

(3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

(4) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

(5) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(6) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.

(7) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare.

(9) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.

(10) Pentru aceste clase, calificativul semestrial pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.

(11) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:

  1. a) progresul sau regresul elevului;
  2. b) raportul efort-performanţă realizată;
  3. c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
  4. d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

(12) În învăţământul primar, calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină se consemnează în catalog de către învăţătorul/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog decătre învăţători.

(13) În învăţământul secundar inferior, mediile semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

(14) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

(15) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul.” sau „scutit medical în anul şcolar.”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

(16) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.

(17) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.

(18) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris, într-o cerere adresată unităţii de învăţământ, în care precizează şi numele cultuluisolicitat.

(19) Schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui tutorelui legal instituit pentru elevul minor.

(20) În situaţia în care părinţii/tutorii sau susţinătorilor legali ai elevului minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului şcolar, schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie, situaţia şcolară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie.

(21) În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.

(22) Elevilor care nu frecventează ora de religie li se asigură activităţi educaţionale alternative în cadrul şcolii, stabilite prin hotărârea consiliului de administraţie.

(23) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6,00/calificativul „Suficient”.

(24) Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu din următoarele motive:

  1. a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele respective;
  2. b) au fost scutiţi de frecvenţă de către director, în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
  3. c) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
  4. d) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile semestriale ori anuale la disciplinele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

(25) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi încheie situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală.

(26) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se face pe baza calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.

(27) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respective din clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reinscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.

(28) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificative „Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.

(29) Sunt declaraţi repetenţi:

  1. a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficient”/medii anuale sub

5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ care se finalizează la sfârşitul anului şcolar.

  1. b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient”/media anuală mai mică de 6,00;
  2. c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea sau care nu promovează examenul la toate disciplinele la care se află în situaţie de corigenţă;
  3. d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină;

(30) La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi  lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare pentru clasa pregătitoare şi evaluările finale pentru clasa I, privind dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar, împreună cu un specialist de la CJRAE.

(31) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.

(32) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.

(33) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

(34) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(35) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizia directorului şi este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară.

(36) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.

(37) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei se face numai din materia acelui semestru.

(38) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii.

(39) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. În situaţia transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.

(40) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale din unitatea de învăţământ primitoare.

(41) În situaţia susmenţionată, în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.

Codul: ROF                               Editia: 1                             Revizia: 1                             Nr. ex: 1                                Pag. 27

(42) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma de învăţământ cu frecvenţă, , încetează la vârsta de18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, şi la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă.

(43) Persoanele care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu şi-au finalizat învăţământul secundar inferior, gimnazial, pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul „A doua şansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

 

Art. 50 – Echivalarea studiilor

(1) Elevii care, indiferent de cetăţenie sau statut, au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare. Elevii menţionaţi vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicit şcolarizarea.

(2) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de diferenţă.

(3) Indiferent de cetăţenie sau statut, alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie luate în baza analizării raportului întocmit de o o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte directorul şi un psiholog/ consilier şcolar. Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

(4) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

(5) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de la înscrierea elevului ca audient.

(6) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la al. 46.

(7) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor şcolare privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată — note, absenţe etc.

(8) În situaţia în care studiile făcute în străinătate nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial de către inspectoratele şcolare, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există

una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. 46 solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.În acest context, inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate, care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate.

Comisia va funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute. Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicit continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, care revin în ţară fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

(9) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează examenele la 3 sau mai multe discipline, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării. Dacă părintele, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea întermen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.

(10) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(11) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.

(12) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de minister privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.

(13) Elevilor care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

(14) În cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.

(15) Consiliul profesoral validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00/calificative mai puţin de „Bine”.

(16) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către învăţător/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.

(17) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

(18) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 51 – Examenele organizate la nivelul unității de învăţământ

(1) Examenele organizate la n ivelul şcolii sunt:

  1. a) examen de corigență;
  2. b) examen de încheiere a situației școlare pentru elevii declarați amânați;
  3. c) examen de diferențe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învățământ este condiționată de promovarea unor astfel de examene;
  4. d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa pregătitoare.

 

(2) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învățământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situația în care părintele, tutorele sau susținătorul legal decide înscrierea copilului în clasa pregătitoare înainte de vârsta stabilită prin lege și se realizează CJRAE.

(3) Desfășurarea examenelor de diferență are loc, de regulă, în perioada vacanțelor școlare.

(4) La examenele de diferență pentru elevii care solicit transferul de la o unitate de învățământ la alta nu se acordă reexaminare.

(5) Pentru desfășurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale și practice, după caz. La toate examenele se susțin, de regulă, două din cele trei probe- proba scrisă și proba orală.

(6) Directorul stabilește, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administrație, componența comisiilor și datele de desfășurare a examenelor. Comisia de corigențe are în componență un președinte și câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

(7) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeași specialitate sau, după caz, specialități înrudite/din aceeași arie curriculară.

(8) Pentru examinarea elevilor corigenți, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina în timpul anului școlar. În mod excepțional, în situația în care între elev și profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeași specialitate sau, după caz, de specialități înrudite din aceeași arie curriculară.

(9) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învățământul primar și de 90 de minute pentru învățământul secundar, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conține două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

(10) Proba orală a examenelor se desfășoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susțin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conține două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

(11) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susținută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi și fracționare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigență, fracțiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

(12) Media obținută de elev la examenul de corigență este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferență mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face președintele comisiei de examen.

(13) La clasele la care evaluarea cunoștințelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise și după susținerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de corigență se stabilește de comun acord între cei doi examinatori.

(14) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obține cel puțin calificativul „Suficient”/media 5,00.

(15) Sunt declarați promovați anual elevii care obțin, la fiecare disciplină la care susțin examenul de corigență, cel puțin calificativul „Suficient”/media 5,00.

(16) Media obținută la examenul de corigență, la cel de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați pentru un an și la examenul de diferență care echivalează o disciplină studiată timp de un an școlar constituie media anuală a disciplinei respective și intră în calculul mediei generale anuale.

(17) La examenul de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați pe semestrul al doilea sau la examenul de diferență care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obținută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

(18) Elevii corigenți sau amânați, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinați la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an școlar.

(19) În situații excepționale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul școlar poate aproba susținerea examenului și după începerea cursurilor noului an școlar.

(20) Rezultatele obținute la examenele de încheiere a situației școlare, la examenele pentru elevii amânați și la examenele de corigență, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare și se trec în catalogul clasei de către secretarul-șef/secretarul unității de învățământ, în termen de maximum 5 zile de la afișarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar.

(21) Rezultatele obținute de elevi la examenele de diferență se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol și în catalogul clasei de către secretarul şcolii.

(22) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global, precum și media obținută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori și de către președintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(23) Președintele comisiei de examen predă secretarului toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise și însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar.

(24) Lucrările scrise și foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhivă timp de un an.

(25) Rezultatul la examenele de corigență și la examenele de încheiere a situației pentru elevii amânați, precum și situația școlară anuală a elevilor se afișează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen și se consemnează în procesul-verbal al primei ședințe a consiliului profesoral.

(26) După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situației de corigență sau de reexaminare, învățătorul/profesorul diriginte consemnează în catalog situația școlară a elevilor care au participat la aceste examene.

 

Art. 52 – Transferul elevilor

(1) Elevii au dreptul să se transfere de la o formațiune de studiu la alta, de la o unitate de învățământ la alta.

(2) Transferul elevilor se face cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ la care se solicită transferul și cu avizul consultativ al consiliului de administrație al unității de învățământ de la care se transferă.

(3) În învățământul  primar și gimnazial elevii se pot transfera de la o grupă/formațiune de studiu la alta, în aceeași unitate de învățământ sau de la o unitate de învățământ la alta, în limita efectivelor maxime de /elevi la grupă/formațiune de studiu.

(4) În situații excepționale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de elevi la grupă/formațiune de studiu, inspectoratul școlar poate aproba depășirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.

(5) Transferul elevilor în timpul anului școlar se poate efectua, în mod excepțional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situații:

  1. a) la schimbarea domiciliului părinților într-o altă localitate;
  2. b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcția de sănătate publică;
  3. c) la/de la învățământul de artă, sportiv și militar;
  4. d) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;
  5. e) în alte situații excepționale, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului ș

(6) Gemenii, tripleții se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susținătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceștia sunt majori, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

(7) Elevii din învățământul preuniversitar de stat se pot transfera în învățământul particular, cu acordul unității primitoare și în condițiile stabilite de propriul regulament de organizare și funcționare.

(8) Pentru copiii/tinerii cu cerințe educaționale speciale, în funcție de evoluția acestora se pot face propuneri de reorientare dinspre învățământul special/special integrat spre învățământul de masă și invers.

(9) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinții, tutorii sau susținătorii legali ai copilului și de către consilierul pedagog școlar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE, cu acordul părinților, tutorilor sau susținătorilor legali.

(10) După aprobarea transferului, unitatea de învățământ primitoare este obligată să solicite situația școlară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învățământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învățământ primitoare situația școlară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situației școlare de către unitatea de învățământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.

 

Art. 53 – Evaluarea instituțională

(1) Evaluarea instituțională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două forme fundamentale:

  1. a) inspecția de evaluare instituțională a unităților de învățământ;
  2. b) evaluarea internă și externă a calității educaț

(2) Inspecția de evaluare instituțională se realizează de către inspectoratul școlar și minister, prin inspecția școlară generală.

(3) Conducerea şcolii și personalul didactic nu pot refuza inspecția școlară, cu excepția situațiilor în care, din cause obiective, probate cu acte doveditoare, aceștia nu își pot desfășura activitățile profesionale curente.

 

Art. 54 – Evaluarea internă a calității educației

(1) Calitatea educației reprezintă o prioritate permanent pentru unitatea de învățământ și este centrată preponderent pe rezultatele învățării.

(2) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul şcolii se înființează Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC).

(3) Pe baza legislației în vigoare, şcoala elaborează și adoptă propria strategie și propriul regulament de funcționare a Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității.

(4) Conducerea unității de învățământ este direct responsabilă de calitatea educației furnizate.

(5) Componența, atribuțiile și responsabilitățile comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.

(6) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității poate fi remunerată, cu respectarea legislației în vigoare.

(7) Orice control sau evaluare externă a calității din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar sau a ministerului se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a activității din unitatea de învățământ.

 

Art. 55 – Evaluarea externă a calității educației

(1) Evaluarea externă a calității educației se realizează, în conformitate cu prevederile legale, de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.

(2) Evaluarea, autorizarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale, conform prevederilor legale.

(3) În cazul unităților de învățământ supuse evaluării externe realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct, din finanțarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor, conform tarifelor percepute de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar pentru această activitate.

 

  1. PARTENERII EDUCAŢIONALI

 

Art. 56 – Drepturile părinților, tutorilor sau susținătorilor legali

(1) Părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevului sunt parteneri educaționali principali ai unităților de învățământ.

(2) Părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevului au acces la toate informațiile legate de sistemul de învățământ care privesc educația copiilor lor.

(3) Părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevului au dreptul de a fi susținuți de sistemul de învățământ, pentru a se educa și a-și îmbunătății aptitudinile ca parteneri în relația familie-școală.

(4) Părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului are dreptul să fie informat periodic referitor la situația școlară și la comportamentul propriului copil.

(5) Părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului are dreptul să dobândească informații referitoare numai la situația propriului copil.

(6) Părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului are acces în incinta şcolii în concordanță cu procedura de acces, dacă:

  1. a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul;
  2. b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice;
  3. c) depune o cerere/alt document la secretariat;
  4. d) participă la întâlnirile programate cu învățătorul/profesorul diriginte;
  5. e) participă la acțiuni organizate de comitetul de părinţi.

(7) Consiliul de administrație are obligația stabilirii procedurii de acces al părinților, tutorilor sau susținătorilor legali în unitatea de învățământ.

(8) Părinții, tutorii sau susținătorii legali au dreptul să se constituie în asociație cu personalitate juridică, conform legislației în vigoare.

(9) Rezolvarea situațiilor conflictuale sesizate de părintele/tutorele/susținătorul legal al copilului/elevului în care este implicat propriul copil se face prin discuții amiabile cu salariatul şcolii implicat, învățătorul/profesorul diriginte. Părintele/tutorele/susținătorul legal al copilului/elevului are dreptul

de a solicita ca la discuții să participe și reprezentantul părinților. În situația în care discuțiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele/tutorele/susținătorul legal are dreptul de a se adresa conducerii şcolii, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării problemei.

(10) În cazul în care părintele/tutorele/susținătorul legal consideră că starea conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unității de învățământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului școlar pentru a media și rezolva starea conflictuală.

 

Art. 57 – Îndatoririle părinților, tutorilor sau susţinătorilor legali

(1) Potrivit prevederilor legale părintele, tutorele sau susținătorul legal are obligația de a asigura frecvența școlară a elevului în învățământul obligatoriu și de a lua măsuri pentru școlarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.

(2) Părintele, tutorele sau susținătorul legal care nu asigură școlarizarea elevului, în perioada învățământului obligatoriu, este sancționat, conform legislației în vigoare, cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunității.

(3) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

(4) Conform legislației în vigoare, la înscrierea elevului în unitatea de învățământ, părintele, tutorele sau susținătorul legal are obligația de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menținerii unui climat sănătos la nivel de grupă/formațiune de studiu/pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalți elevi din unitatea de învățământ.

(5) Părintele, tutorele sau susținătorul legal are obligația ca, minimum o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învățătorul/profesorul diriginte pentru a cunoaște evoluția elevului. Prezența părintelui, tutorelui sau susținătorului legal va fi consemnată în caietul învățătorului/profesorului diriginte, cu nume, dată și semnătură.

(6) Părintele, tutorele sau susținătorul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul unității de învățământ, cauzate de elev.

(7) Părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului din învățământul primar are obligația să îl însoțească până la intrarea în unitatea de învățământ, iar la terminarea orelor de curs să îl preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susținătorul legal nu poate să desfășoare o astfel de activitate, împuternicește o altă persoană. Părintele nu are această obligaţie în situaţia în care transportul copiilor la şi de la şcoală se face cu microbuzul şcolar.

(8) Părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului din învățământul primar şi gimnazial are obligația de a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea înscrierii acestuia într-o unitate de învățământ din străinătate.

(8) Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a elevilor și a personalului unității de învățământ.

(9) Respectarea prevederilor prezentului regulament este obligatorie pentru părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevilor.

(10) Nerespectarea dispozițiilor art. 57 alin. 1-9 atrage răspunderea persoanelor vinovate conform dreptului comun.

 

Art. 58 – Adunarea generală a părinților

(1) Adunarea generală a părinților este constituită din toți părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevilor de la  fiecare formațiune de studiu.

(2) Adunarea generală a părinților hotărăște cu privire la activitățile de susținere a cadrelor didactice și a echipei manageriale privind activităţile şi auxiliarele didactice/mijloacele de învăţământ utilizate în demersul de asigurare a condițiilor necesare educării elevilor.

(3) În adunarea generală a părinților se discută problemele generale ale colectivului de elevi și nu situația concretă a unui elev. Situația unui elev se discută individual, numai în prezența părintelui, tutorelui sau susținătorului legal al elevului respectiv.

(4) Adunarea generală a părinților se convoacă de către învățătorul/ profesorul diriginte, de către președintele comitetului de părinți al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei.

(5) Adunarea generală a părinților se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie, este valabil întrunită în prezența a jumătate plus unu din totalul părinților, tutorilor sau susținătorilor legali ai elevilor din clasa respectivă și adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenți. În caz contrar se convoacă o nouă adunare generală a părinților, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor prezenți, cu votul a jumătate plus unu din aceștia.

 

Art. 59 – Comitetul de părinți

(1) În unitățile de învățământ, la nivelul fiecărei clase, se înființează și funcționează comitetul de părinți.

(2) Comitetul de părinți se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în adunarea generală a părinților, convocată de învățătorul/profesorul diriginte care prezidează ședința.

(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinți are loc în primele 15 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

(4) Consiliul de conducere al comitetul de părinți pe grupă/clasă se compune din 3 persoane: un președinte și 2 membri. În prima ședință după alegere, membrii comitetului decid responsabilitățile fiecăruia, pe care le comunică profesorului pentru învățământul primar/profesorului diriginte.

(5) Consiliul de conducere al comitetului de părinți pe clasă reprezintă interesele părinților, tutorilor sau susținătorilor legali ai elevilor clasei în adunarea generală a părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei și în relațiile cu echipa managerială.

(6) Consiliul de conducere al Comitetului de părinți pe clasă are următoarele atribuții:

  1. a) pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinților elevilor clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor părinților, tutorilor sau susținătorilor legali prezenți;
  2. b) susține organizarea și desfășurarea de proiecte, programe și activități educative extrașcolare la nivelul clasei și a unității de învățământ;
  3. c) susține organizarea și desfășurarea de programe de prevenire și combaterea violenței, asigurarea siguranței și securității, combaterea discriminării și reducerea absenteismului în mediul școlar;
  4. d) susține activitățile dedicate întreținerii, dezvoltării și modernizării bazei materiale a clasei și unității de învățământ, prin strângerea de cotizații voluntare de la membrii asociației de părinți și atragerea de fonduri bănești și donații de la persoane fizice sau juridice, colectate prin asociația de părinți cu personalitate juridică cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar;
  5. e) sprijină conducerea şcolii și învățătorul/profesorul diriginte și se  implică activ în întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a clasei și a unității de învățământ;
  6. f) susține organizarea și desfășurarea de activități de consiliere și orientare socioprofesională;
  7. g) se implică în asigurarea securității elevilor în cadrul activităților educative, extrașcolare și extracurriculare;
  8. h) prezintă, semestrial, adunării generale a părinților, justificarea utilizării fondurilor alocate, dacă acestea există.

(7) Președintele comitetului de părinți pe clasă reprezintă interesele părinților, tutorilor sau susținătorilor legali în relațiile cu consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia de părinţi și prin aceasta în relație cu conducerea şcolii și alte foruri, organisme și organizații.

(8) Comitetul de părinți poate decide să susțină, inclusive financiar prin asociația de părinți cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinți nu este obligatorie.

(9) Sponsorizarea unei clase de către un operator economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de părinți. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru elevi/părinți, tutori sau susținători legali.

(10) Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ în strângerea şi/sau gestionarea fondurilor.

 

Art. 60 – Consiliul reprezentativ al părinților

(1) La nivelul şcolii, funcționează Consiliul reprezentativ al părinților.

(2) Consiliul reprezentativ al părinților este compus din președinții comitetelor de părinți.

(3) Consiliul reprezentativ al părinților este o structură, fără personalitate juridică, a cărei activitate este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării generale a preşedinţilor comitetelor de părinţi pe clasă, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri și cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizații, donații și a primi finanțări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activitățile unității de învățământ prin acțiuni cu caracter logistic-voluntariat.

(4) La nivelul şcolii, se poate constitui Asociația de părinți în conformitate cu legislația în vigoare, privind asociațiile și fundațiile, care reprezintă interesele părinţilor din unitatea de învăţământ, membri ai acesteia.

(5) Consiliul reprezentativ al părinților își desemnează președintele și 2 vicepreședinți ale căror atribuții se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, și se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

(6) Consiliul reprezentativ al părinților se întrunește în ședințe ori de câte ori este necesar. Convocarea ședințelor Consiliului reprezentativ al părinților se face de către președintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreședinți.

(7) Consiliul reprezentativ al părinților desemnează reprezentanții părinților, tutorilor sau susținătorilor legali în organismele de conducere și comisiile unității de învățământ.

(8) Consiliul reprezentativ al părinților este întrunit statutar în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor, iar hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți. În situaţia în care  nu se întruneşte cvorumul, şedinţa se reconvoacă pentru o data ulterioară, fiind statutară în prezenţa a jumătate plus1 din totalul membrilor.

(9) Președintele reprezintă Consiliul reprezentativ al părinților în relația cu alte persoane fizice și juridice.

(10) Președintele prezintă, anual, raportul de activitate al Consiliului reprezentativ al părinților.

(11) Consiliul reprezentativ al părinților are următoarele atribuții:

  1. a) propune şcolii discipline și domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia școlii, inclusiv din oferta națională;
  2. b) sprijină parteneriatele educaționale între şcoală și instituțiile/organizațiile cu rol educativ din comunitatea locală;
  3. c) susține şcoala în derularea programelor de prevenire și de combatere a absenteismului și a violenței în mediul școlar;
  4. d) promovează imaginea şcolii în comunitatea locală;
  5. e) se ocupă de conservarea, promovarea și cunoașterea tradițiilor culturale specifice minorităților în plan local, de dezvoltarea multiculturalității și a dialogului cultural;
  6. f) susține şcoala în organizarea și desfășurarea tuturor activităților;
  7. g) susține conducerea şcolii în organizarea și în desfășurarea consultațiilor cu părinții, tutorii sau susținătorii legali, pe teme educaționale;
  8. h) colaborează cu instituțiile publice de asistență socială/educațională specializată, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizațiile

nonguvernamentale cu atribuții în acest sens, în vederea soluționării situației elevilor care au nevoie de ocrotire;

  1. i) susține şcoala în activitatea de consiliere și orientare socioprofesională sau de integrare socială a absolvenților;
  2. j) propune măsuri pentru școlarizarea elevilor din învățământul obligatoriu și încadrarea în muncă a absolvenților;
  3. k) se implică direct în derularea activităților din cadrul parteneriatelor ce se derulează în şcoala, la solicitarea

cadrelor didactice;

  1. l) sprijină conducerea şcolii în asigurarea sănătății și securității elevilor;
  2. m) are inițiative și se implică în îmbunătățirea calității vieții, în buna desfășurare a activității în internate și în cantine;
  3. n) susține conducerea şcolii în organizarea și desfășurarea programului „Școala după școală”.

 

(12) Consiliul reprezentativ al părinților poate face demersuri privind atragerea de resurse financiare, care vor fi gestionate de către școală constând în contribuții, donații, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, care vor fi utilizate pentru:

  1. a) modernizarea și întreținerea patrimoniului unității de învățământ, a bazei materiale și sportive;
  2. b) acordarea de premii și de burse elevilor;
  3. c) sprijinirea financiară a unor activități extrașcolare;
  4. d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situație materială precară;
  5. e) alte activități care privesc bunul mers al unității de învățământ sau care sunt aprobate prin hotărâre de adunarea generală a părinților pe care îi reprezintă.

(13) Organizația de părinți colaborează cu structurile asociative ale părinților la nivel local, județean, regional și național.

 

Art. 61 – Contractul educaţional

(1) Şcoala încheie cu părinții, tutorii sau susținătorii legali, în momentul înscrierii elevilor, în registrul unic matricol, un contract educațional în care sunt înscrise drepturile și obligațiile

reciproce ale părților.

(2) Modelul contractului educațional este aprobat prin OMENCŞ nr. 50792016. Acesta este particularizat la nivelul şcolii prin decizia consiliului de administrație, după consultarea Consiliului de părinți.  

(3) Contractul educațional este valabil pe toată perioada de școlarizare în cadrul şcolii.

(4) Eventualele modificări ale unor prevederi din contractul educațional se pot realiza printr-un act adițional acceptat de ambele părți și care se atașează contractului educațional.

(5) Contractul educațional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare ale părților semnatare — respectiv unitatea de învățământ, beneficiarul primar al educației, părintele, tutorele sau susținătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educațional, drepturile părților, obligațiile părților, durata valabilității

contractului, alte clauze.

(6) Contractul educațional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore sau susținător legal, altul pentru unitatea de învățământ și își produce efectele de la data semnării.

(7) Consiliul de administrație monitorizează modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute în contractul educațional.

(8) Comitetul de părinți al clasei urmărește modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute în contractul educațional de către fiecare părinte, tutore sau susținător legal și adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.

 

XVI. ŞCOALA ŞI COMUNITATEA

Art. 62 – Parteneriate/Protocoale între unitățile de învățământ și alți parteneri educaționali

(1) Autoritățile administrației publice locale, precum și reprezentanți ai comunității locale colaborează cu consiliul de administrație și cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor şcolii.

(2) Şcoala poate realiza parteneriate cu asociații, fundații, instituții de educație și cultură, organism economice și organizații guvernamentale și nonguvernamentale sau alte tipuri de organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.

(3) Şcoala, de sine stătător sau în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și cu alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizații nonguvernamentale și altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.

(4) Şcoala, în conformitate cu legislația în vigoare și prevederile prezentului regulament, pot iniția, în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și cu organizațiile de părinți, în baza hotărârii consiliului de administrație, activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială cu elevii, prin programul „Școala după școală”.

(5) Parteneriatul cu autoritățile administrației publice locale are ca scop derularea unor activități/programe educaționale în vederea atingerii obiectivelor educaționale stabilite de unitatea de învățământ.

(6) Activitățile derulate în parteneriat nu pot avea conotații politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios și nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.

(7) Autoritățile administrației publice locale asigură condițiile și fondurile necesare pentru implementarea și respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și pentru asigurarea securității elevilor și a personalului în perimetrul şcolii.

(8) Şcoala încheie parteneriate și protocoale de colaborare cu operatorii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică.

(9) Protocolul conține prevederi clare cu privire la responsabilitățile părților, referitoare la asigurarea securității elevilor și a personalului școlii, respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, asigurarea transportului la și de la operatorul economic, durata activităților, drepturile și îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(10) Unitățile de învățământ încheie protocoale de parteneriat cu organizații nonguvernamentale, unități medicale, poliție, jandarmerie, instituții de cultură, asociații confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaționale stabilite prin proiectul de dezvoltare instituțională.

(11) Protocolul conține prevederi cu privire la responsabilitățile părților implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(12) În cazul derulării unor activități în afara perimetrului şcolii, în protocol se va specifica concret cărei părți îi revine responsabilitatea asigurării securității elevilor.

(13) Bilanțul activităților realizate va fi făcut public, prin afișare la sediul unității, pe site-ul școlii, prin comunicate de presă și prin alte mijloace de informare.

(14) Şcoala poate încheia protocoale de parteneriat și poate derula activități comune cu unități de învățământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea personalității copiilor și a tinerilor, respectându-se legislația în vigoare din statele din care provin instituțiile respective.

(15) Reprezentanții părinților, tutorilor sau susținătorilor legali se vor implica direct în buna derulare a activităților

 

XVII. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

 

Art. 63

În Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași, se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naționale.

Art. 64

(1) În Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași, fumatul este interzis, conform prevederilor legislației în vigoare.

(2) În timpul orelor de curs, al examenelor şi concursurilor este interzisă utilizarea telefoanelor mobile. Prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educative sau pentru situaţii de urgenţă. Pe durata orelor de curs, telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate, din sala de clasă,, setate astfel încât să nu deranjeze procesul educativ.

Art. 65

(1) În Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași, se asigură dreptul fundamental la învățătură și este interzisă orice formă de discriminare a elevilor și a personalului din unitate.

(2) În Şcoala Gimnazială „Mircea Vodă” Călărași, este interzisă efectuarea serviciului pe şcoală de către elevi. Cadrele didactice nu pot interzice participarea elevilor la orele de curs sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma.